Ce asigurări îi trebuie unui PFA sau unei firme mici

Pentru un PFA sau o firmă mică, asigurările se împart în trei categorii: cele fără de care nu poți lucra legal, cele pe care ți le cer clienții sau banca prin contract și cele care îți protejează banii. Ordinea în care le încheii contează mai mult decât suma cheltuită în total. Nu ai nevoie de toate din prima zi.

Ce mă poate împiedica să lucrez?

Prima categorie: polițele care condiționează dreptul de a lucra. Fără ele nu obții autorizația, licența sau avizul, deci nu poți factura.

Exemple tipice:

• răspunderea civilă profesională la profesiile reglementate: personal medical, arhitecți și proiectanți, experți tehnici, contabili și auditori, evaluatori, avocați, executori. Fiecare organizație profesională are cerințele și limitele ei minime;
• garanția pentru capacitate financiară, în transportul rutier licențiat;
• polițe cerute la autorizare, cum este cea pentru transport alternativ sau taxi;
• garanții cerute în relația cu instituțiile publice, de exemplu de bună execuție în achiziții.

Dacă activitatea ta se încadrează aici, lista începe de la aceste polițe și nu există loc de negociere. Verifici cerințele la organizația profesională sau la autoritatea care emite documentul, pentru că se actualizează periodic.

Ce îmi cer clienții și banca?

A doua categorie nu vine din lege, ci din contracte. Tot mai des, clienții mari cer furnizorilor mici dovada unei acoperiri, iar fără ea oferta ta este eliminată din start.

Cele mai frecvente cerințe:

• răspundere civilă generală, pentru pagubele produse terților în timpul lucrului: deteriorezi ceva la sediul clientului, cineva se accidentează într-un spațiu de care răspunzi tu;
• răspundere profesională cu o limită minimă impusă de client, la consultanță, proiectare, IT, marketing tehnic;
• asigurarea bunurilor luate în custodie sau a echipamentelor folosite la client;
• polițe de bunuri cesionate băncii, dacă ai credit garantat cu utilaje, stocuri sau spațiu;
• răspunderea transportatorului, pentru marfa preluată.

Citește secțiunea de asigurări din contract înainte să semnezi, nu după. Este mult mai simplu să negociezi o limită rezonabilă acum decât să cumperi în grabă o poliță nepotrivită în ziua în care ți se cere dovada.

Am avut un client cu o firmă de instalații, cu doi angajați, care a câștigat o lucrare la un dezvoltator din Iași. Contractul prevedea o limită de răspundere civilă generală pe care nimeni nu o observase. A aflat de ea cu trei zile înainte de începerea lucrărilor. Am rezolvat, dar a plătit o poliță aleasă în grabă, nu una comparată. Dacă îmi scria când a primit contractul, rezultatul ar fi fost altul.

Ce îmi protejează efectiv banii?

A treia categorie nu este cerută de nimeni, dar ea face diferența între o problemă și un faliment.

• bunurile firmei: sediu, birou, atelier, stocuri, utilaje, electronice. Riscurile sunt ca la locuință, plus specificul activității;
• întreruperea activității, acolo unde există: pierderea de venit cât timp nu poți lucra din cauza unei daune acoperite. La o firmă mică, aceasta contează adesea mai mult decât paguba în sine;
• echipamentele mobile: laptopuri, aparatură foto, scule, folosite pe teren și furate sau deteriorate frecvent;
• polițe pentru angajați: accidente, sănătate, viață. Nu sunt obligatorii peste contribuțiile legale, dar rețin oamenii în echipele mici, unde plecarea unei persoane se resimte imediat;
• flota auto, cu utilizarea declarată corect pentru fiecare mașină;
• riscuri cibernetice, la firmele care gestionează date ale clienților sau lucrează exclusiv online.

Ce îmi trebuie, în funcție de activitate?

Servicii, consultanță, IT, marketing: răspundere profesională, răspundere civilă generală, echipamente. Riscul principal nu este incendiul, ci o eroare care produce pagubă clientului.

Comerț, magazin, depozit: bunuri și stocuri, răspundere față de clienții care intră în spațiu, întreruperea activității, echipamente frigorifice unde este cazul.

Construcții și instalații: răspundere civilă generală cu limite mai mari, răspunderea pentru lucrările executate, utilaje și scule, accidente pentru echipa de pe șantier.

Transport și curierat: garanția pentru licență, răspunderea transportatorului pentru marfă, flota cu utilizare comercială declarată, acoperiri pentru șoferi.

HoReCa: bunuri, răspundere față de clienți (inclusiv toxiinfecții), întreruperea activității, echipamente de bucătărie.

Cabinete medicale: malpraxis pentru fiecare persoană care acordă îngrijiri, aparatură, răspundere generală pentru spațiu.

Producție și meșteșuguri: utilaje, stocuri, răspunderea pentru produsele puse pe piață, accidente pentru angajați.

Am buget limitat. În ce ordine le încheii?

La o firmă la început de drum, întrebarea nu este ce ar fi bine să ai, ci ce încheii mai întâi. Ordinea care are sens economic:

1. Ce îți condiționează activitatea. Orice poliță fără de care nu obții autorizația sau nu poți semna contractul. Nu există alternativă.
2. Ce te poate ruina. Răspunderea față de terți și răspunderea profesională, adică situațiile în care datorezi bani altcuiva, sume de zeci de ori mai mari decât orice pagubă la bunurile tale.
3. Ce te oprește din lucru. Utilajul, laptopul sau spațiul fără de care activitatea se oprește, plus întreruperea activității, acolo unde există.
4. Ce îți reține oamenii. Beneficiile pentru angajați, când echipa a crescut suficient încât plecarea cuiva să conteze.
5. Restul, pe măsură ce firma crește.

Un mod de a gândi care mă ajută: nu asiguri ce valorează mult, ci ce te afectează dacă dispare. Un laptop îl înlocuiești dintr-o factură. O despăgubire cerută de un client pentru o lucrare greșită poate depăși cifra de afaceri pe un an.

Cum țin evidența ca să nu îmi expire nimic?

Firmele mici pierd acoperiri din dezorganizare, nu din economie. Trei obiceiuri:

• un singur dosar, fizic sau în cloud, cu toate polițele și datele de expirare. Nu în e-mail, unde se pierd;
• un memento cu treizeci de zile înainte de fiecare expirare. Reînnoirea în ultima zi înseamnă decizii luate în grabă și, uneori, o zi fără acoperire;
• o revizuire anuală, în luna bilanțului: ce s-a schimbat, ce a crescut, ce a apărut nou. Zece minute pe an.

Ce greșeli întâlnesc la firmele mici?

• Se asigură clădirea, nu și activitatea. O poliță pe spațiu nu acoperă răspunderea față de clienți.
• Se lucrează de acasă fără a declara acest lucru. Polița de locuință acoperă locuința, nu depozitul din garaj sau echipamentele profesionale.
• Limite alese după preț, nu după expunere. O limită prea mică la răspundere profesională este o iluzie de acoperire.
• Firma crește, polița rămâne cea de acum trei ani. Apar angajați, stocuri, utilaje, și nimeni nu actualizează.
• Nu se citesc excluderile, în special cele despre subcontractare și lucrări executate de terți în numele firmei.

De unde încep?

Cel mai simplu punct de plecare este pagina de asigurări pentru IMM: acolo vezi cum se construiește un pachet pentru o firmă mică, pe bunuri, activitate și oameni. Pornim de la ce faci tu efectiv, nu de la un formular standard.

Dacă activitatea ta presupune risc de eroare cu impact asupra clientului, uită-te separat la răspunderea civilă. Iar dacă transporți marfă, fie și ocazional, pagina de CARGO și CMR explică diferența dintre asigurarea mărfii și răspunderea transportatorului.

Scrie-mi pe WhatsApp cu domeniul de activitate, numărul de angajați și ce ți se cere prin contracte. Îți spun ce este obligatoriu, ce este doar util și, la fel de important, ce nu îți trebuie.

Marina Metzak, asistent în brokeraj (RAF 160354)
Lucrez în asigurări de 5 ani. Pornesc de la nevoile tale, nu de la ce am de vândut, și îți explic în cuvinte simple ce cumperi.
Despre Marina →

Citește și