PAD: asigurarea obligatorie a locuinței, explicată

PAD e polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, obligatorie prin Legea 260/2008 pentru toate locuințele din România. Acoperă trei riscuri și atât: cutremur, inundație din cauze naturale, alunecare de teren. Se emite printr-un singur asigurător specializat, PAID, cu sume fixe stabilite prin lege, și o poți face online, pe loc.

Cine e obligat să aibă PAD?

Proprietarul fiecărei locuințe. Casă sau apartament, la oraș sau la sat, locuită tot anul sau doar vara. Legea nu face diferență între o garsonieră din Alexandru cel Bun și o casă de vacanță în Neamț: dacă e construcție cu destinație de locuință, intră.

Nu contează dacă ai credit sau nu, dacă e nouă sau veche. Singura condiție e să fie locuință.

La chirie, obligația rămâne a proprietarului. Prin contract puteți stabili cine suportă costul, dar în fața legii răspunde proprietarul. Chiriașul are un interes separat: lucrurile lui din casă nu sunt acoperite nici de PAD, nici de polița pe clădire făcută de proprietar. Pentru ele îi trebuie ceva al lui.

La bloc, fiecare apartament are polița lui. Nu există PAD pe scară sau pe asociație.

Ce acoperă PAD, până la urmă?

Trei riscuri. Le știi pe de rost, pentru că lista scurtă e sursa celor mai multe neînțelegeri:

1. cutremur;
2. inundații provocate de fenomene naturale, adică revărsări de ape, acumulări din precipitații;
3. alunecări de teren.

Atât. Nu intră incendiul, nu intră explozia, nu intră furtul, nu intră țeava spartă la vecinul de sus și nici lucrurile tale din casă. Astea se acoperă doar prin polița facultativă.

PAD acoperă construcția, nu conținutul. Mobila, electrocasnicele, hainele rămân neacoperite chiar dacă blocul suferă la cutremur.

Și încă ceva trecut cu vederea: sumele asigurate prin PAD sunt fixe, stabilite prin lege, pe două praguri, după tipul construcției. Nu se negociază și nu au legătură cu valoarea reală a casei tale. La o casă modernă, suma din PAD acoperă doar o parte din refacere. Restul e la tine sau la o facultativă care suplimentează.

Cum o fac?

PAD se emite printr-un singur asigurător specializat, înființat prin lege fix pentru asta, PAID. Dar polițele se distribuie prin asigurători și intermediari autorizați, deci nu te duci nicăieri special: o faci online, prin platforma unui broker.

Îți trebuie:

• datele proprietarului;
• adresa exactă;
• tipul construcției, adică materialele structurii, care decid pragul de sumă asigurată;
• suprafața și anul construcției;
• actul de proprietate, dacă se cere.

Polița e pe douăsprezece luni și se reînnoiește la expirare. Intrarea în vigoare nu e pe loc: există o perioadă de așteptare de la plată, prevăzută de reglementări, deci nu poți cumpăra PAD după ce a început cutremurul. Motiv în plus să nu lași reînnoirea pe ultima zi.

Ce pățesc dacă n-am PAD?

Două lucruri, unul imediat și unul care contează cu adevărat.

Primul: amenda. Legea prevede sancțiuni pentru lipsa poliței obligatorii, iar constatarea e la autoritățile locale. Controlul nu e sistematic, ceea ce îi face pe mulți să amâne.

Al doilea: fără PAD, nu primești despăgubirile și ajutoarele din fonduri publice pentru refacerea locuinței după un dezastru natural. Statul nu ajută oamenii care nu și-au făcut asigurarea obligatorie. La un cutremur mare sau la o viitură care îți ia casa, rămâi pe cont propriu.

Într-o țară cu risc seismic real și cu inundații în fiecare primăvară pe văile din Moldova, calculul nu e greu.

PAD sau asigurare facultativă?

Nu „sau". „Și". Cele două sunt gândite să meargă împreună:

• PAD acoperă cele trei dezastre naturale, cu sume fixe, mici față de valoarea reală a unei locuințe;
• facultativa acoperă restul: incendiu, explozie, apă de la vecini sau de la instalațiile tale, furt prin efracție, vandalism, lucrurile din casă, răspunderea ta față de vecini dacă tu inunzi pe altcineva. Tot ea poate suplimenta acoperirea pentru dezastre naturale peste plafonul din PAD.

Iar facultativa se emite numai dacă locuința are PAD valabilă. Deci ordinea e: întâi obligatoriul, apoi restul.

La credit ipotecar, banca cere o facultativă cesionată în favoarea ei, pe lângă PAD. Sunt două documente, nu se înlocuiesc.

Ce fac dacă a venit apa sau a fost cutremur?

La cutremur, inundație sau alunecare de teren, pașii sunt simpli, dar contează ordinea:

1. Siguranța întâi. Nu intri într-o clădire cu structura afectată, oprești gazul și curentul dacă e cazul, anunți autoritățile.
2. Anunți dauna în termenul din poliță, la asigurătorul care a emis-o sau prin intermediarul de la care ai luat-o.
3. Nu începi reparațiile definitive înainte de constatare. Poți limita paguba, dar starea inițială trebuie să se poată verifica.
4. Fotografiezi tot, din interior și din exterior, inclusiv detaliile de structură: fisuri, pereți deplasați, urma nivelului apei.
5. Pregătești actele: proprietate, buletin, poliță, iar la inundații și alunecări, documentele de la autorități despre eveniment.

Despăgubirea se plătește în limita sumei din poliță, care e fixă. Pentru o casă a cărei refacere costă mai mult, diferența vine doar dintr-o facultativă luată separat.

Ce greșeli văd cel mai des la PAD

Din ce mă întreabă oamenii, aceleași patru lucruri se repetă:

• se confundă PAD cu asigurarea de locuință. Cine crede că are casa acoperită „la tot" pentru că are PAD are o surpriză la primul incendiu sau la prima țeavă spartă;
• se uită reînnoirea. Polița e anuală. Fără memento, mulți află că a expirat abia când cer o facultativă și li se spune că nu se poate emite;
• se trece greșit tipul construcției. Structura decide pragul de sumă. O aproximare poate crea discuții fix la daună;
• se presupune că locuința nefolosită e exceptată. Casa de la țară, moștenită și goală, intră la fel sub obligație ca apartamentul în care stai.

Am avut o doamnă care a venit să facă facultativa pentru apartamentul din Păcurari, cerută de bancă. PAD-ul expirase de patru luni. Nu știa, credea că e „pe viață". Am făcut întâi PAD, abia apoi facultativa, și banca a mai așteptat câteva zile după acte. Sincer, cu un memento în telefon scăpa de toți nervii ăia.

De unde încep

Dacă locuința ta n-are PAD sau nu mai știi când expiră, rezolvă întâi obligatoriul: pe pagina de asigurare PAD o emiți online, polița vine pe e-mail.

Imediat după, uită-te și la asigurarea de locuință, cea facultativă, care acoperă incendiul, apa de la vecini, furtul și lucrurile din casă. Ea acoperă ce se întâmplă des, PAD acoperă ce se întâmplă rar, dar catastrofal.

Dacă nu știi în ce categorie de construcție intră casa ta sau cum se trec datele pentru o locuință moștenită ori cu mai mulți proprietari, scrie-mi pe WhatsApp. Te ajut să iasă corect din prima, ca polița să fie valabilă pentru adresa și situația ta.

Marina Metzak, asistent în brokeraj (RAF 160354)
Fac asigurări de 5 ani. Pornesc de la ce ai tu nevoie, nu de la ce am eu de vândut, și îți spun în cuvinte normale ce cumperi.
Despre Marina →

Citește și