PAD: asigurarea obligatorie a locuinței, explicată

PAD este polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, obligatorie prin Legea 260/2008 pentru toate locuințele din România. Acoperă trei riscuri și atât: cutremur, inundație din cauze naturale, alunecare de teren. Se emite printr-un singur asigurător specializat, PAID, cu sume fixe stabilite prin lege, și o poți încheia online, în câteva minute.

Cine este obligat să aibă PAD?

Proprietarul fiecărei locuințe. Casă sau apartament, la oraș sau la sat, locuită tot anul sau doar în sezon. Legea nu face diferență între o garsonieră din Alexandru cel Bun și o casă de vacanță din Neamț: dacă este o construcție cu destinație de locuință, intră sub obligație.

Nu contează dacă ai credit sau nu, dacă locuința este nouă sau veche. Singura condiție este să fie locuință.

La chirie, obligația rămâne a proprietarului. Prin contract puteți stabili cine suportă costul, dar în fața legii răspunde proprietarul. Chiriașul are un interes separat: bunurile lui din locuință nu sunt acoperite nici de PAD, nici de polița pe clădire încheiată de proprietar. Pentru ele are nevoie de o poliță proprie.

La bloc, fiecare apartament are polița lui. Nu există PAD pe scară sau pe asociație.

Ce acoperă PAD?

Trei riscuri. Lista scurtă este sursa celor mai multe neînțelegeri, așa că o reiau:

1. cutremur;
2. inundații provocate de fenomene naturale, adică revărsări de ape, acumulări din precipitații;
3. alunecări de teren.

Atât. Nu intră incendiul, explozia, furtul, țeava spartă în apartamentul de deasupra și nici bunurile tale din casă. Acestea se acoperă doar prin polița facultativă.

PAD acoperă construcția, nu conținutul. Mobila, electrocasnicele, hainele rămân neacoperite chiar dacă blocul suferă avarii la cutremur.

Un alt aspect trecut adesea cu vederea: sumele asigurate prin PAD sunt fixe, stabilite prin lege, pe două praguri, în funcție de tipul construcției. Nu se negociază și nu au legătură cu valoarea reală a locuinței tale. La o casă modernă, suma din PAD acoperă doar o parte din costul refacerii. Restul rămâne în sarcina ta sau a unei polițe facultative care suplimentează.

Cum o închei?

PAD se emite printr-un singur asigurător specializat, înființat prin lege tocmai în acest scop, PAID. Polițele se distribuie însă prin asigurători și intermediari autorizați, deci nu trebuie să te deplasezi nicăieri: o închei online, prin platforma unui broker.

Ai nevoie de:

• datele proprietarului;
• adresa exactă;
• tipul construcției, adică materialele structurii, care determină pragul de sumă asigurată;
• suprafața și anul construcției;
• actul de proprietate, dacă se solicită.

Polița este valabilă douăsprezece luni și se reînnoiește la expirare. Intrarea în vigoare nu este imediată: există o perioadă de așteptare de la plată, prevăzută de reglementări, deci nu poți încheia PAD după ce a început cutremurul. Un motiv în plus să nu lași reînnoirea pe ultima zi.

Ce risc dacă nu am PAD?

Două consecințe, una imediată și una care contează cu adevărat.

Prima: amenda. Legea prevede sancțiuni pentru lipsa poliței obligatorii, iar constatarea revine autorităților locale. Controlul nu este sistematic, ceea ce îi face pe mulți să amâne.

A doua: fără PAD, nu primești despăgubirile și ajutoarele din fonduri publice pentru refacerea locuinței după un dezastru natural. Statul nu sprijină proprietarii care nu și-au încheiat asigurarea obligatorie. La un cutremur major sau la o viitură care îți afectează casa, rămâi pe cont propriu.

Într-o țară cu risc seismic real și cu inundații în fiecare primăvară pe văile din Moldova, calculul nu este dificil.

PAD sau asigurare facultativă?

Nu „sau", ci „și". Cele două sunt gândite să funcționeze împreună:

• PAD acoperă cele trei dezastre naturale, cu sume fixe, mici față de valoarea reală a unei locuințe;
• polița facultativă acoperă restul: incendiu, explozie, apă de la vecini sau de la instalațiile tale, furt prin efracție, vandalism, bunurile din casă, răspunderea ta față de vecini dacă tu produci o inundație. Tot ea poate suplimenta acoperirea pentru dezastre naturale peste plafonul din PAD.

Iar polița facultativă se emite numai dacă locuința are PAD valabilă. Ordinea este, așadar: mai întâi polița obligatorie, apoi restul.

La credit ipotecar, banca cere o poliță facultativă cesionată în favoarea ei, pe lângă PAD. Sunt două documente distincte, nu se înlocuiesc.

Ce fac după o inundație sau un cutremur?

La cutremur, inundație sau alunecare de teren, pașii sunt simpli, dar ordinea contează:

1. Siguranța mai întâi. Nu intri într-o clădire cu structura afectată, oprești gazul și curentul dacă este cazul, anunți autoritățile.
2. Anunți dauna în termenul din poliță, la asigurătorul care a emis-o sau prin intermediarul de la care ai încheiat-o.
3. Nu începi reparațiile definitive înainte de constatare. Poți limita paguba, dar starea inițială trebuie să poată fi verificată.
4. Fotografiezi totul, din interior și din exterior, inclusiv detaliile de structură: fisuri, pereți deplasați, urma nivelului apei.
5. Pregătești documentele: proprietate, act de identitate, poliță, iar la inundații și alunecări, documentele emise de autorități despre eveniment.

Despăgubirea se plătește în limita sumei din poliță, care este fixă. Pentru o casă a cărei refacere costă mai mult, diferența vine doar dintr-o poliță facultativă încheiată separat.

Ce greșeli întâlnesc cel mai des la PAD?

Din întrebările pe care le primesc, aceleași patru situații se repetă:

• se confundă PAD cu asigurarea de locuință. Cine crede că are locuința acoperită integral pentru că are PAD are o surpriză la primul incendiu sau la prima țeavă spartă;
• se uită reînnoirea. Polița este anuală. Fără un memento, mulți află că a expirat abia când solicită o poliță facultativă și li se spune că nu se poate emite;
• se trece greșit tipul construcției. Structura determină pragul de sumă. O aproximare poate genera discuții tocmai la daună;
• se presupune că locuința nefolosită este exceptată. Casa de la țară, moștenită și goală, intră sub aceeași obligație ca apartamentul în care locuiești.

Am avut o clientă care dorea să încheie polița facultativă pentru apartamentul din Păcurari, la cererea băncii. PAD expirase de patru luni, fără ca ea să știe. Am emis mai întâi PAD, apoi polița facultativă, iar banca a mai așteptat câteva zile după documente. Un memento în telefon ar fi evitat întreaga situație.

De unde încep?

Dacă locuința ta nu are PAD sau nu mai știi când expiră, rezolvă mai întâi polița obligatorie: pe pagina de asigurare PAD o emiți online, iar polița ajunge pe e-mail.

Imediat după, uită-te și la asigurarea de locuință, cea facultativă, care acoperă incendiul, apa de la vecini, furtul și bunurile din casă. Ea acoperă ce se întâmplă frecvent, PAD acoperă ce se întâmplă rar, dar catastrofal.

Dacă nu știi în ce categorie de construcție se încadrează casa ta sau cum se completează datele pentru o locuință moștenită ori cu mai mulți proprietari, scrie-mi pe WhatsApp. Te ajut să iasă corect din prima, astfel încât polița să fie valabilă pentru adresa și situația ta.

Marina Metzak, asistent în brokeraj (RAF 160354)
Lucrez în asigurări de 5 ani. Pornesc de la nevoile tale, nu de la ce am de vândut, și îți explic în cuvinte simple ce cumperi.
Despre Marina →

Citește și